Maria : Mami, ghici pe cine iubesc eu cel mai mult?
Eu: Pe mine?
Maria: Nu. 
Eu: Nu?! Atunci pe tati?
Maria : Nu.
Eu: Pe Matei?
Maria : Nu.
Eu : Pe tine?! 
Maria, zâmbind : Nu.
Eu: Dă-mi un indiciu.
Maria: Pe cineva care ține ceva în mână.
Eu, uitându-mă în jur, numai eu țineam ceva în mână, respectiv niște vase pe care le spălam (da, știu, vă vine greu să credeți că o persoană atât de publică ca și mine încă mai spală vase).
Dar eu fusesem deja la variante și se pare că nu eram eu.
– No, nu știu, tu Mary, hai zi-mi.
Maria: Pe Dumnezeu.
Eu: Da’ ce ține El în mână?
Maria: Lumea întreagă. Știi cântecul ăla: He’s got the whole world in his hands…
Eu: Aa, ai dreptate.
Maria : Și acum, din familia noastră?
Eu: Pe mine? (spune că pe mine, te rog pe mine, alege-mă pe mine!) 
Maria: Da! Cum de-ai ghicit din prima?
Eu:  Că-s a doua care ține ceva în mână?! 
Maria : Nu, tu mami! Pentru că tu m-ai născut pe mine, de aia!