Nu țin minte să fi auzit vreodată cuvântul Creativitate cât am fost la școală.
Să fi creativ ca să ce…? Că doar te duci la școală să înveți, nu? Parcă de aia mergeam la școală pe vremea noastră.
Nici mai târziu, când am început să lucrez – în sistemul bancar, nu vorbea nimeni de Creativitate, vorbeam și noi de proceduri, regulamente, targete, de astea importante. Aveam atât de multe proceduri de respectat și de implementat, că doar de i-ar fi zis la una Creativitate, numai așa auzeam și noi de cuvântul ăsta.
Mai târziu abia, după ce i-am avut pe Copii, am auzit și eu că, cică există oameni creativi. Oricum și atunci pentru mine Creativitatea suna a ceva ce ști și poți să faci cu mâinile: desenezi, pictezi, modelezi, croșetezi, din astea. Și apoi vorba aia, eu cu mâinile mele mici…, și cam stângi amândouă (nu știu dacă v-am spus, dar sunt neîndemânatică rău) nici nu puteam visa la Creativitate.
Copiii, însă, acele ființe care au abilitatea de a scoate din noi tot ce-i mai…neobișnuit (ca să nu zic altfel) 😁, vin pe lume cu o doză mare de Creativitate.
– se pot juca cu te miri ce, lucruri care n-au nici o legătură cu jucăriile, dar ei pot să le utilizeze ca și cum ar fi niște jucării.
– fac jocuri de rol și intră cu ușurință în pielea oricărui personaj.
– pot să asculte încă de mici povești lungi, iar apoi să-și creeze propriile povești.
– nu se agită sau stresează dacă nu le ies lucrurile din prima, ei știu că o pot lua oricând de la capăt.
– sunt mereu deschiși la învățare, nu-și pun bariere sau limite, nu se gândesc nici la ce a fost ieri sau cum va fi mâine, ci rămân ancorați în prezent și-l valorifică la maxim.
Când am început activitatea cu cărțile pentru copii nu eram nici creativă, nici nu știam prea multe despre copii (aveam deja 2 mici, dar nu era ca și cum mă și pricepeam la ei)😋, dar îmi plăceau tare Cărțile și poveștile.
Cred ca mulți dintre noi avem un lucru sau poate chiar mai multe, la care atunci când ne gândim, intrăm așa, într-o stare de visare, zâmbim ușor și parcă și inima începe să bată mai tare. Dar cei mai mulți își mută repede gândul de la acea stare de bine, pentru că oamenii mari își pun repede limite : nu am mai făcut asta, deci nu mă pricep, nici nu știu de unde să încep, nu o să mă înțeleagă și susțină nimeni, n-are cum să fie viabil visul ăsta, deci mută-ți gându’.
Uneori, când începi un lucru, n-ai nevoie decât de Curaj! Credeți-mă pe cuvânt! 😊 Nu cred că ați întâlnit pe cineva mai C.. inConștient (are și-un C pe acolo) ca mine. 😋
A, am uitat, C vine și de la Credință – crede în tine, dar mai ales crede că există Cineva, care te cunoaște și crede și mai tare decât crezi tu în tine! ❤️