Discuții de seară, cu Matei :
– Mami, pe vremea ta, erau copii care aveau nota scăzută la purtare?
– Da, Matei .
– Dar tu, ai avut vreodată nota scăzută?
– Nu.
– Niciodată?
– Nu, niciodată.
– Adică, ai fost mereu cuminte, ca acum? (Nu știu de ce are impresia că acum sunt cuminte) 🙂
– Da, cam așa ceva.
– Și n-ai fost niciodată în biroul directorului?
– Pentru prostii, nu.
– Dar aveați atunci director, cum o avem noi acum pe Flavia?
– Da, sigur că aveam.
– Dar existau copii care erau chemați în biroul directorului?
– Da.
– Da, auzi, tu aveai prieteni?
– Da, sigur că aveam.
– Numai fete?
– Nu, aveam și prieteni băieți.
– Și erau cuminți?
– Apoi, no, băieții erau un pic mai prăpădiți decat fetele.
– Adică, ei mergeau în biroul directorului?
– Apoi, de regulă, da.
Concluzia: – Ți-am spus eu, așa-s băieții, nu prea pot fi cuminți.