O cifră oarecare, nu? Îi lipsește atât de puțin să fie o cifră faină de 100.
Măcar de erau Euro sau Lire, dar credeți-mă, nu erau, că nu erau afișate pe panoul de schimb valutar, ci le afișa cântarul meu și erau…kile, și toate ale mele, în ziua în care l-am născut pe Matei.
Adevărul e că niciodată n-am făcut performanță, și cred că pe undeva mi-era ciudă pe cei ce făceau, așa că mi-am zis: Ăsta e momentul tău de glorie, poți să ajungi cât de sus vrei!…și, și pe ăsta l-am ratat la 0,400 grame!🙄
Acum îmi dau seama că nu am fost destul de determinată, toată sarcina am mâncat foarte regulat, adică în fiecare dimineață, fără excepție, băgam 2 ursuleți (chiar ursuloi le-aș zice) de ciocolată, același material super dietetic din care sunt făcute broscuțele de ciocolată, le știti, nu? Acum, chiar așa, nu puteam și eu să fac un efort, măcar pe ultima sută de metri, să mă abat de la regulă și să mănânc măcar 3 pe zi?🙃
Când m-am văzut așa sus, mai că-mi venea să mă felicit pentru performanță, dar mi-am revenit repede, când mi-am dat seama că tot eu trebuie să și cobor!😕
Am coborât până la urmă, dar am fost nevoită să pun capăt unei relații în care am fost implicată trup și suflet atâta timp, cea cu… ursuleții de ciocolată. Dacă-i întâlniți întâmplător, spuneți-le că eu încă sper, că undeva, cândva, în viața asta, ne vom mai întâlni! 😎
(Visited 24 times, 1 visits today)